Amana LEA50 User Manual

N. IORGA: : :ISTRIA: : :COMERTULUI ROMEOEPOCA VECHELucrare scrisa din initiativa gli ca sprijinulSfatuluiNegustoresc"din Romania.BUCUREST1Tipogra

13catre aceia, dintre Traci earl izbutisera a ocupa, pentru,mai marele lor folos, coasts, 2. S'au pastrat de la ele inscrip-tii si multe monede f

103luate. ca trei ani inainteLuarea Chiliei prin surprindereIn 105 il fg,cu, de alminterea, deplin domn pe gurile Du-ntirii, ale Nistrului, dad. nu si

104Domnii romani, aceasta se intelege de la sine, cum se inte-lege i aceia ca ei nu intampinara piedeci prea mari dinpartea acestuia. Sibienii, cari,

105Dar Ina. din 3 Ianuar 1472 Stefan insusi dAduse permi-siune, solemn, Brasovenilor sä vie si mi. tread, la DomniaMea 0. in tara Domniei Mele slobozi

106Pentru întâia oar& decis acest negot trecea de marginileoraselor r'espective pentru e, lua caracterul untii schimb ge-neral cu Ungaria ali

1O7Caderea Chiliei.i Cetatii-Alhe, pe care Sultanul Baiezid,aparut cam pe neasteptate, le cuceri, Cu ajutorul tataresc,la 14 Tulle si 4 August 1484, i

108Enes rosu, si de bland de bilqr; oametaii lui Sefan la dieta,din Piotrkow primirtt, cele de nevoie pentru intretinerea lor.La 1487 afacerile orasul

1 Cf: Hurmuzaki, XV, p. 13), no.2 Ibid., p. 186, no. cccxxxvr.3 Ibid., pp. 185-6, no. cccxxxvn4 Mid., p. 231, no. Ccccxix.5 Ibid., p. 204, no. ccci.xv

110facut A, se vorbeasdi de dánsul foarte mult in cursul Dom-niei lui Petru Bares.Cu toateluptele acestui Domn in AFdeal, dupi pa-tastrofa, in 1526; a

111nul cel maxe si pe seful artileriei sale 1. Chiar dupii ce pa-tea din. Mart 1510. ingadui reluarea legaturilor 8,cutireptul pautru Poloni de a trec

112insa de regel. Trebui ca dupa moartea lui Bogdan (in 1517)sa se faca staruinti, tot prin Krupski, pe langl boierii epi-tropi ai lui Stefan cel Tart

14facute Aresului, Martelui scale. Aceste produse naturaletreceau prin cet,a,tea de la stramtori a Bizantului,care siatunci isi datorià acestui transi

1113se vede cg. Voevodul cerusei cIpittase i amasta50de mitji de porumb, pentru acoperirea Mitropoliei din Su-eeava, care fuseserti refusate lui Bogda

114Relatiile erau deci bune, si ele urmarii. astfel i supt PetruPiares, care succedg lui Stefgnitg, omorit de boieri. indatoritfalg de Poloni, el inOi

115-a carii insemnatate crestea tot mai multnu inceta cu totu14.,asa cum se trimeteau acumay din Polonia, numai. spioni-ori a Chiliei, unde se cumpara

116Inegot al WisAritului intinskd asupra amAnduror tailorromAnesti.Trebuie A se caute agurn, clack' nu originije, care stmtstrAvechi si despre- c

CAPITOLUL III.Comerful oriental si levantin in ;erne noastreprtnil la 1550.Vechiul comert räsiiritean. la Dun'ire a fost facut firestede Greci i

118-polon Vladislav Iagello soli cu scrisori solemne, pecetluite cubplumb, pentru a cere grau ; cronicarul Dliigosz, care a pas-trat faptul, pare sa f

119care mr odatá avuse planuri asupra Chilieivoiaaseze si pe Cavalerii Teutoni, insarcihrt pe fratii Ïcani Chn-rad Fischer sa cautefo cale intre Germa

120Comertul, mult mai firesc, al Genovei avea altg soliditate.Dacg ,intianim la Cracovia si Liov inch' din 1404 un Ve-netian, din popor2,familia

121tone de la jumgtatea veacului al XV-lea inras.inte. In zädarnifese Angelo in mai multe randuri cu sclaval" lui la Su-ceava, stand acolo optspr

122clan§ii si marfuri de-ale Romarilor ce se opriau la Cetatea-Alba, cum a fost, in 1449, casul unui Sucevean. In legaturticu. une astful de schimb ep

15Pentru epoca In care viata ac,estor Tinuturi se strangein jurul Dacilor, al caror centru era in vechea regiune,bung, de apararei bogata. in metale p

123wilej,i Petru-Vodatinggdiii.fia, se iea si ca silat 1a ,,jurittlAr,g11111a de 14.000 de galbeni iturcesti" (cligati turchi), sarefusesp yeclam

124ale guvernului genoves in Marea Neagrit. Soli ai CetXtii-Albe" primiau daruri la Caffa in 1460 Incaprecum deahninterea veniau aici i trimesi d

125dovei erau solidare. Magistratir, numiti pentru aceasta ceta-te luau foarte adese ori drumul Moldovei.Un Dorino Cattaneo, cares ocupa in 1465 locul

126puterea Caffei, atacatg de flota lui Mohammed al II-lea, s4pr'gbusi. Stefan trimisese vie-o 300 de ostasi din Cetatea-Albg, ca cumnatul Alexan

127Apus 1, pentru a-$i aräta sta.rea nenorocitä, $i primejdiacare4 amenintä, din partea Turcilor, atinserä lui randul in-täiu Venatia si apoi Curtea,

128nicio insemnatate politica, ea nu insemna niciun adeva-rat schimb comercial. Cand Matei de Murano, medical ve-netian al Voevodului, descrie Moldova

129govistenii brasoveni, in orasul celor dintedu 1. Ce saraciein aceasta privinta fata de Moldova, In care un Dorino Cat-taneo e vames, un master Loan

130de-a dreptul, acesta se Meuse supus muntean, dându-i-seom domnului nostru Voevodului,si este oráseansiplátestebir la un loe cu ceilalti oráseni&quo

131dup. fugarAvem apoi pe jupan Sarandino", din epoca..tui Vlad Dracul2. La 1495 se arest.% la Brasov un Grec, pe-care Voevodul Ardealului Il inc

132In oras, nici a se desface cu mgrunjisul prin sate, ci numaila Sibiiu, in ziva tArgului. La plecarea in Tara-Bomitneascgtrebuie instiinjat Magistra

16boaiele dintre ele, si. mai ales cu Bizantul, nu lipsesc; $u-brede autonomii urmea.zit stransele legaturi de odinioara.Cetatile primesc insa i acum

13tului. In Moldova, un Evreu aducea la 1467 o doamng po-long de la Tatarii fixi3, pretul de rgscurnpärare 1 Vitelo pe,care in vremea lui Neagoe Basar

.134stofe de fir, betealä, bläni de singeap, testemele, mese (fetede mas,), -teci, paivans (funii), nästrapei ibrice, Camille,nestimate i; in aceiasi

135el in. 1462 negot de räscumpärare a prinsilor de. rázboiudin Polonia': el, era in leaturi cu Dorino Cattaneo, cunos-cutul vames al lui Stefan-

136ppntru Lioveni, in 1484, u Armeamul Zaharca Poate eacelasi care functioneazg mai tgrziu ca garatnt pentru Ar-meanul din Suceava Derwal" 2. Nic

CAPITOLUL IV.Negustori si orase plink' la 1550.Stäpâni directi pe o mare parte din pämäntul terii,drepturi asupra unora dintre produse, Doniniiam

138Var fi voia" 1.. Se vede mai tárziu c.i DomniiMoldoveiiertau de vaina cunlpáráturile din tara lor (boj i altele) alebiráului brasovean2. Dar e

139insusi ii dcorda, la, 1453,.prin irimesii si in Moldova, caridau actul lor din Siretiu, o pensie de 100 de marci pe an dela ocnele Cracoviei si ale

140care-I trmese regelui s'au'.. La intoarcerea sa 'din Tara-Romfineasek, unde se pusese la cale o intriga pägubitoarelui Stefan, Mihul

Fireste ea" un negot mai insemnat il faceau pentru DomnieMarele-Vames Ieremiai Toader Vamestd de Suceava,In 1527, poftiau pe Bistriteni sit vie i

142fAcea negot cu BrasoveniiCate un boier ca Dräghici Ta-tarul, de pe la 1550, n'avea nevoie sä fie negustor pentru aoferi judetului brasovean Be

17coasta dalmatinä, ilirica atunci, a Mara Adriatice, moste-nitoare a traditiilor si intereselor iliro-tracice, care dinkiuntru, de pe continent, räsb

143din BrasovPentru o datorie a lui i se judeca fii ea Aldeadin Rasnov : afacerea privia o vanzare de paste 2.Prin acesti negustori ajung a fi pomenit

144In Cdnipulung fusese la inc,eputul veacului al XV-lea,ctind era aici si o cetate domnea,sca1, Mircea-Voda da deacolo privilegiul din 1413 2 - un ma

'145bit elite unul. ca Iacob Langfeltee (Langfeld,lung), si de pieij.Ei aduceau si marfa turceascä (si mata-s5.), precum o aceia pe care Stoicai

146In 1503, plea& din Brasov, aducand cu el postav de Ma-lines, postav trichtischi postav de Görlitz I, pe langa altelucruri, in suma total& d

147'Thrgoviste figureaa, in acest timp printre importa,tori2. Un.Mihnea fratele lui. Anghel, negustor din Thrgoviste, avea1500 un proc,es in Arde

148Pentru leaturile cu Domnia e interesanta scrisoarea ju-cletului targovistean Sayal, din ca.re se vede cti. Domnii ¡la-dean veste orasului de Scaun

149tea oameni cu peste, ca Oancea, pomenit si el in socotelile-Brasovuluil.Precum se indreaptg care Tirgoviste, totastfel Dan-Vodit scrie, la 1431, si

150-pentru a pazi, la vadul Dambovitei, drumul de la Rudirspre Giurgiu. Se tie1 ca intaiul act municipal bucuresteanpe care-1 cunoastem e abia din anu

151acest an 1470, Badu-cel-Frumos, carealergaseaici casa apere tara impotriva nàvàlirii luiStefan-eel-Mare,il numeste oppidum, oraj.Se stie insennatat

152volnici asa cum sunt 1. Aläturi de boierii braileni", decnezii" satelor libere din prejur8, oräsenii se infatiseazgca un corp deosebit, c

18cresting, ducea din Retia alpina, de-asupra Italiei,in Pa-nonia, la Apusul cetátii dacice , trebuiau sg fie a. bsolutsigure pentru a nu se atinge in

153Lana. Olt, vechea varal a Slatintii, de ale carii incepu-ituri s'a vorbit, trimetea si ea oameni pentru cumparlturi laSasi : un Petcu, un Coje

154Sfatului de acolo ea, Dumitru Volata avand la ei niste vechidatorii fara &I se arate pentru ce , nu i se plätesteniciun ban, de si asteaptä de

155-Wasserbroth din Liov, pentru fiii vitregi, Anton si Gheor-ghe, erau ughi, galbeni tiitäresti" (genovesi, de Oda)aspridinari unguresti vechi,

156marturia lui Toma Sasul, a lui Stan Soltuzul si a lui Ga-vril Romanul, negustori"3*. Stan acesta avea pentru lega-turile cu strainatatea un se

157anului, favorisata apoi prin invoielile de negot pan dupä1550, Suceava era, nu numai cetatea de Scaun a Moldovei,dar si principalul ei oras comerci

158Isván, Slaszko, Sebestyén, Tazekis si. Imre, isi cgutau, dupginvoiala cu Domnul, de viile acestuia j, ca si concetäteniitor romitni, Bilio, Toader

159Várcillab aici, si deci acest loe chiar era dat unui Guillansi. catolic. Petru Schiopul stá la Cotnari, in 1576, precumstAtuse Stefan-cel-Mare la H

160Stefan-eel-Mare d'A un act din acest oras 1, pe care strAinii11 numiau Forum Philistinorum". TArgul Filistenilor",identificand cu Fi

161tnai ta,rziui ca resedintä, domneasade Stefan-cel-MareIn multe randuri 2, de Alexandru LApusneanu la 1560 2 ,eI avea numai, in cetate, vechea biser

162Simion, Lupa, Gavril, Solomon, IAA'', Neacsul, Ivan,Ignat, Gheorghe, Toma, Onea1. Toti gut maxi negustoride bol.Si din Bacau, acum tärg r

19tmeieze o noug. viata, foarte modesta de sigur, dar natural,di l durabilitTrebule s'it se observe insa ca in epoca aceasta roMana.cetatile noua

163zare orlseneascit a Putnei trimete pe ate un negustor canumele unguresc, ca Balas de pe la 1500, Luca s. a. 1.Vasluiul avea biseria domneasel i cur

164suta de zloti tátáresti. Se spune insä. el a fost la inceputcerero din partea $oltuzilor, a piirgarilor, a tärgovetilor d(;-Bärlad si a sáracilor&q

165pastra dreptul de suprema proprietate, creatiuni fiscale sitlomaniale, avändu-si soltuzli la ordinele parcillabilor siVornicilor, iar unele total l

ISTORIACOMERTULUI ROMÁNESCCARTEA A II-aCOMERTUL ROMAN DE LA 1540 LA 1700

CAPITOLUL I-iu.Decficlerea ora*elor säsesti. Factori noi ai comerinlnioriental. Alte directii ale comerlulni romanesc.Indelungatele lupte pentru stapa

170Domnuluii boierilor tarii .recine 1.Stápánirea moldove-neascá in aceste párti n'avu nici o urmare apreciaba ince prive0e legaturile de comer t

171probau fapta 7. Lapusneanu of eria pentru plata postavului,cingatorilor ostirii (4.500) si a rädvanelor, ce-i I eniau si dela Bistrita, pe la Bretc

172anuntia cä. ar fi bine ca, pe lang5, pretul asa cum li f usesefixat, sg se adauge si un mic dar pentru a-I potoli pe Domn 1.De fapt, se opri calea,

173pentru a-si amAna plata de la un iarmaroc la altul Asase si urmg de fapt, si vedem cit la 1563, in momentul cândse isprgvia tragedia lui Despot, in

1741565, o cerere formalä, a orasului pentru ca sä se ingäduiecxportul de 200 de boi, Ma vamä, la dansiii.Aceastä politic:1 de negot mai intins aparti

20zadar corabii din Italia, caci negustorii. nu strabateau decitape vecino"Totusi in Tomi erau multi Greci din Anatolia,negustorii din Alexandria

175Italian din Asolo in Bresciano, pe care-I banui apoi di avrut sa-1 otraveasca, silindu-1 astfel a se turci ca s scapetrimese si un sol la Venetia,

176tat (écarlate), granat, postav de Londra, Bergamo, etc.",neluandu-se nicio vain& pentru bucätile pastrate Domn.u-lui, ci numai pentru cele

177sin!, Alexandru, fu oaspetele Brasovenilor, in trecerea spreBucuresti si la intors, in 1573-4 j. Si Iancu Sasul tineaVelsi" pe la'nga, da

178para. Din aceasta lac clistig mare boierii cari cresc cirezi,si Voevodul insusi de aici se imbogeifeste foarte mutt ; ceidjsi el obisnuieste a vind

179«de strabátátoare energie a Lápusneanului. Legilturile cuBrasovul urmau domol pe drumul CE11 vechiu: pesti adusiin oras de negustorii tärgurilor mu

180acum agentii sasi si unguri veniau sä, si le caute in tar& a-Une ori doar vedem pe un Stan ori pe un Valentin Do-garul .(doleator") din Ta

181"Do= i , care se ingrijia de aceleasi inampläri politice deTeste botar si avea O. se teamä. de aceiasi inchidere a comer-tului2. Si in aceasti

182polul turcEsc, cel putin reservarea ocasional& a unor anu-mite articole de export, si. din cele mai insemnate, de catre-stapanii turci.In acest

183soane influente intro conationalii icoreligionarii lor ;atatia erau îns. creditori veniti ca s. supravegheze Camaradomneascii, de unde trebuiau sä

184tori greci de prin Ardeal, pe ca,ri ajunge ca s.-i apere auto-ritatea Sultanului : Ci, de spre partea negustorilor cari sintGreci, nu sint negustor

21intreaga linie a termului pontic, cu toate cetatile de aceiasiorigine, de acelasi caracter, de aceiasi desvoltareistorica,-eleniSmul primitiv se int

185boj, piei crude de cerbi, postavuri croite vin inoldovenese,pe care le oprirä in cale Evrei poloni precupeti0 apuca-tura pe care acesti mijlocitori

186ispravnic anume, c5. el Mi praznicul de sfintire, di luI a-ceiasi parte la cladirea bisericutii Sf. Gheorghe, alegándu-ipatronul, c,A, in sfarsit,

187prietenie, nu face niciun TAU Tinuturilor vecine; el a supri-',tat bdkiul de lcingei Hotin, pe care-1 ordnduise, oi, potrivitcu scrisoarea noa

188singur contemporan spune apriat a era locuit de negus-tori greci"1. Si Galatii eran acum un oras, un oppidum" 2.Despot puse ()data tabbir

189noaste si municipalitatea din Iasi, prin za.pisul dat de Alamovoitul (soltuzul) si cei doisprezece pargari jurati ai sai, cu-prinzand o marturie in

1 somerii si jurAmantului de vasalitate, Pocutia, mina sa dreap-itA" I. El mutä deci iarAsi iarmaroacele la Hotin2, rinde serastra un centru come

191loare negustorilor moldoveni, era impiedecatä printeo ex-pulsare generara si färä, termin.2.Urmasul treditor al lui Petru, Iancu-Voca, fiul lui Pet

492Se primiau si in schimb pentru vami neplittite vase de argint,In suma vamesului, deci in a Domniei I-.Nicoresio e intitulat Grec, dar avea leaturi

193Stan din Muntenia, Grecul si 'Has, cu alti Ieseni, ale carornume sint redate insa greceste de scriitoruldin Liov,duprt actul ce aves, innainte

194lucrari", pe care le duce laLiov 2. Si cuacest oras avea.legaturi, venind ca agent al unui conational, si Pavel Cara-man (Caramanittul, din Ca

22tate de veac in urmeicele Gotilor de Rásárit, cuibariti,IntCrimeia ea si, de sigur, la gura Niprului, debarca.0 jäluitorisAlbateci pe toate coastele

195Fp unct de granita, supt privigherea vamesului hotinean : eraun tárg le 21 August, targul cel d'intaiu", care tinea., separe, cel putin z

196la nevoia lui suma de 16.800 de florini, era German dim.Wnutul cetatii Hamburg" 1.Cu ateiasi Greci urma afacerile la Liov si Aron-Voda impreun

197qui Petra Schiopul fugar (Enachi Simon Grecul")1, unoCondoleu (Kontoleus), un Saul de Danin, cetate a Greci-lor", ori familia Palamidi, d

198teristice mime italiene, de si li se spune si lor tot Gred :-Toma Alberti din 1581, probabil acelasi cu callitorul de ca.re-vom vorbi mai departe,

199negustor din Rodos, ca Bernard Gambili, de mai multe oripomenit 7.Joaca insa un rol Chiafii, de suditle genovesa. (insula ra-mase pang, la la 1566

200Po vestitul Maxim, in legXturti cu tenle noastre, FA rectorulde aici reclami a treia parte din incArcittura, ca de la nistenaufragiati. Trebui ca P

201Din Creta era numarul cel mare al negustorilor greci.Inceputul 11 Mai Constantin Corniact, o mare personali-Aate, al carui chip in vesmant de broca

202si Gheorghe Paczo din Retimo, din aceiasi insulA.Greta,.apoi un Michailo de Candia" in 1554 2, un Marc Langis_un Anton Ierakari, un Leoni Vars

203\Moldoveni, iar ei numai sporadic 1, $i nici broca,rd, ma-tasuri, stofe orientale o singura data mohair 2. Aceste-produse orientale, ultramarine&qu

204-produse ale terilor calde complectau marfa lor. Vinul mol--dovenesc se adaugia une ori la alta' mufa, a.Acesti negustori crestini nu erau sin

PREFATAIstoria comerfului interior al fdrilor romeine$ti e foartemodestd, acest teritoriu neinf dfieind ceteifi cu o vica pro-prie, foarte puternicd,

un Latin, va pastori in Durostorum, la unul din vaduriledunarene inviate, iar, de alta, vechea traditie ortodaxagreaca in Tomii TropaeumExistau legatu

205Cotnari ;Petra Schiopul confisca pe acestea din urma,dandu-le lui Sima Vorsi. Dar, pe ranga acesti Armeni d&tara, cu nume vechi romanesti, vine

206In sfarsit, impotriva pärerii a elementul turcesc a rämas.mesimtitor la foloasele negotului ori c5, n'ar fi fost in staresä si le capete pentr

207-de banca la Sofia si la Silistra, unde lucra Casa de' Luccari,careia-i apartine cronicarul Iacob, pus, prin legaturile de-afaceri ale familie

208din pretul lor, sau chiar pretul intreg, pe Cava timp ;la1591 se vindea de catre dansii oaia chivirgic fi araman i cu33-7 aspri noi si 40-8, ha chi

29in trecereori cbiar asezati, ca, prin 1560, un locuitor dinSalonicOile din acestprincipat treceau pela Nicopolaiurea, cadiii ~Aren' facánd cump

210cii§tig, nu se arata dispus sil, observe prea de aproape ase-menea portmcidoar se formase in Statele austriace, inlegatura cu unele imprejurari pol

patru fiaschi de Italia 9 lar chlAtorul frances Fourque-vaulx, care trece prin aceleasi locuri aproape in acelasitimp, noteazg, a la gurile acestui ea

1V. Stuchl ;( 6 c., X) III, table.CAPITOLUL V.Starea comertului romlinesc la Inceputul veacului alXVII-lea. Crisa disparifiei elementului stain.0 lupt

213cale una. in acts interne 2nu arata, vre-o insemnatate aternclutului 4i nici macar faptul ca la acest vad s'ar fi in-temeiat un targ Cu o inse

214epocg de lupte, prin rgvase unguresti 2.In aceiasi limbgmgrturisia pentra niste negustori opriti la Bistrite, judelacu doisprezece cetäteni si cu t

24lui de piatra din stepa dunareana a Panonieii fastul deca,re-i placea sa se incunjure, mesterii pe cari, ca odini-oara. Decebal Dacul, ii cherna la

215dorinta de a nu se inchide drumul pe la Campulung", efacuta de Portariul-cel-Mare" (acelasi ca Vornicul", dvor,slavon., fiind egal c

216IpátestiiArmenii se mai intalnesc apoi individual, un Si-mion fiul lui Saliac *iei isi ptistreazá pana la 1670si la sfársitul veacului, soltuzul ar

217gole pren trägu. Ei s'au semetit: ce-au dat asa, a.0taiat pre un fecior a sträjerilor, de dzace asa demicatcat el va muri, si, asa fticandu ei

218t Cu cinste sg se dé aceastg carte a nostrg intrucinstitg mana dumisale giupgnul Andriias biriiul dala cetate Bistritei si la tot Svatul dumilorsal

219episcop" in oras. Targovetii aVeau viile lor la Cotnari ca 5iSucevenii. Scaunul de judecatá functiona, In toate iiricinile,chiar in cele mai g

220pomenitit de dou& ori dup& 15801. De la inceputul veacu-lui celui nou apare pentru inaiiasi dat& Vornicul, ca,re, a-viind lAngit el pe

221lui Stefan-cel-Mare, pe care si-o pastreazg. pana. foarte tgr-ziu in. pecete, dar noulNeamt,din umbra cetatil ba-trane, incepe sg. aibg un targ cer

222Portarull de sus de la cetate, care-si primeste ca rasplataIeul bätut", iar feciorii" lui un potronic; se mai plätescdiacului, ce scrie,

223clenta atinge acum Roniartul: cu Oat creste numärul ciirtin-,silor din Iasi ca.ri duc milrfuri la Liov, cu aata c,ei dinRoman sunt mai rare ori pom

224ales supt Constantin Movila, multi targoveti fugira la sat",ca sA. scape de sarcini nesufeTite. Conffictul ajunselse inaceasta. privOta. asa d

25noastre se facu din nou vioiu. Mai pretutindeni, pana infundul Ardealului, se afig, monedele lui Iustinian, chiar $i~E. bani de arama Cu cruce.4 pe

225din cari nu e unul care sä nu fac5. negor, si a cäror bogItie,gospodärie si culturä chiar intreceau pe al Romänilor 2.$cheia vecinä era socotitä ca

226catre ArdealVechi oráseni strAini, ca Ferent, care faceanegot de boj la Brasov pe la15502n'au lásat urmasi. Bi-serici noua nu se mai zidesc; i

227iestii-de-Sus, din care se vor face ca vremea Focsanii 1. Sila. 1686-90, supt soltuzii Savii Màtcá Si Apostol, viata ora-.seneasca lama 2.La Trotuq

228decazu intra'atäta, a drepturile lui de targ trecurä asu-pra asezärii de sangai vecinä, de la Ocna, simplu sat cu bi-räu, case deveni astfel,

229vänd bisericä de la Stefan-cel-Mare, el ii avea hotarullimitat incI de atunci (la 1522 se scoate o parte pentru o4anie)1. Daca, starostele granitei

230-Cheorghe de Hotin, Patrasco, era pe la 1600 ureadnic alorat3ului, avind la 1604 ranga el pe Maxin soltuzul j. Acelasititlu il poarta, la 1609, Tom

231Räsärit, de catre Poloni, se intampina si la$tefeinesti pePrue, care e tArg" si, prin 1670 3.lar Tdrod-Frumos incepe ca Oras incit de la 1608

232nilor de mai inainte, impunAndu-li numai dupa datinace am constatat-o in 1580 1sg, aibi a schimba banii celi se vor da de la Vistieria domneascA si

233din Ulita Maro 2, de prin 1670, ei lija. la Saya Cofetariulde la 1685, se aaezarA aici, contribuind la prosperitatea caai la pitorescul orasului de

234odoarele : ea nu se mai ridicl din ruinele sale ; o parte dincredinciosi fu rápitá de Tatari, in epoca. lui Vasile Lupu,alta muri de ciuma; cátiva

26de la, liare si Minare, ele nu mai existau actinia : infrin-gerea ostilor imperiale fusese sentinta lor de moarte,niciodatii. ele nu erau s se mai r

235Iurga, din care numai cei dintálu isi zic, cu mândrie, ne-gutitorul"1, ori, dupá, alt zapis, Grecii Neofit si Iani, gine-rele lui Dorin, Levan

236tuzului fu luat de starostele de negustori, pe care Domnd11 putea puna ispravnic la unele rosturi ale lui, ca fabri-catia de silitra 1.La Husi (de

237ruma domneascit, tot asupra targuluij.Scutiti de bir erau$i fantanarii fantánii domne$ti, pusa si ea tot Vi sama bie-tului $oltuz2. Vama Husului pr

238voit : un Constantin, un Toma Oras,i doisprezece pArgari,e tot aceia ca in Husul vecin. Ca locuitori afliim la 1642numai RomAni : Togoiu, DumbrAvic

239Patriarh mazil de Constantinopol. Mahalagiii mergeau lanu mai pufin de cinsprezec,e biserici de lemn1. Erau Ar-meni cu biseric5., preoti 13i chiar

240singur se pastreadi Cu vechiu caracter catolic, i anumeunguresc, pana pe la 1650, apoi säsesc, de si cAte un orä.-sean, ajuns, ca Iacob fiul lui Du

241care nu-si pastra nici pe departe importanta economicape care o avea innainte de aceasta anexare silnica, pe vre-mea lui Radu Paisie, la 1540, ince

242se intampin5, : orasul era insemnat numai prin resedintaepsicopului, care tinea un Scaun de judecatá asemeneacu c,e1 domnesc; boierimea de Buzáu se

243Iatro ' Un visitator scrie pe acest timp : In orasul acesta,sunt multi negustori greci bogati, cari fac comert cu de-osebite párti din tara Tu

244in care Sasii, Ungurii de odinioarI, Martin, Blaj, Orban,Jicnion, Broz Sasul, Iacob Sasul, Paul (genetiv : Paului)Lucaci, Hantul Sodii, Balin,s. a.

27*i a inciilta ,vesminti: câciulä. caSmä. opined, Mind, su-ntan, cojoc, mintean, bondiki, zavelcd, opreg, Iota, catrinicl,berneveci, 13. a. Mai tirzi

245'vreme Cu pietate, in ciuda cererilor fäcute de Romani, pe-.cetea vechii comunitati orasenesti privilegiate a. Dar, la 1735,..judetul orasului

246oierii, dijmarii aveau doar dreptul la un plocon de bu-1cate"Niel aici n'a lipsit lupta cu mitnitstirea, pe care o réfácuMatei Basarab. E

247reilor", ca.ri se vede cá, aveau s plitimeasa de aceleasijigniri,i, findcA Domn era Matei Basarab, el li fAcu tu-turora una din acele strasnic

248tämia EA cu cai, iepe, luind cArlani in loe de dobAndii"1.Un negustor din Pitesti, Avram, cumpära mosii in 1671',Sí aici autoritatea muni

249ilougsprezece pgrgari ai lorcele mai vechi ce se cunosc-pomenesc o sumg de negustori allturi de Pgharnicul Preda,care cumpgrg o prgvglie: Radul fiu

250pline'', spune el, de marfuri scumpe, pe care Italieni 1,Greci, Romani, Turd" era si o ulita a Turcilor la 1625 2si Armeni le scases

25116241, Ghinea din 1640.se intamping sporadic pria acteIede atunci.°.La inceputul Doraniei luioräsenii au unproces, ca preotiiin frunteea a la Arges

252masul lui Matei, care Mitropolie era insä. la inceput numainanästirea, afara din oras, a Sfintilar Impärati j. Un sir detulburiiri, räscoale, schim

253legaturi directe cu Venetia,de aceia fui ispravnic" alreparatiilor de la Argesctitorul manastioarei de la Mo-stiste din Irärculesti, fleuta la

254Gules. Sirbul, fratele lui Dumitru Cämiirasul, cara au fostnepotii pitrintelui Ignatie Vlädica" , ori cate un Turc :Salam Ceaus, Aslan Ceaus,

28aduse din Bizant, Cu care noi pierduserant acunui vecintita-tea, *i intre cel sting al nostru, unde orasele perisera cutotul -7 5.i. orasele lui Ius

255nu se ridica, de sigur, mai sus clec& cumpà'rùturi de par-valia, de máruntisuri.In V el Ocna vecinlipomenitá a supt Mihai Viteazulcu tárgu

256numai loc" (rneasto")Pe la 1650 orasul, de la cazan'avem inca niciun act municipal, e pomenit mai pe larg-inteo descriere de misiona

257Intr'ac,estea se incheie rostul orkenesc al Olteniei.Baia-de-Ara/Ina, in munte, fundatie a lui Matei Basarab, supttare, de un Slrb, se asise m

CAPITOLUL III.Legituri cu strainitatea In veacul al XVII-lea.Dupl relativa restabilire a linistii in Tara-Romiineascl.In urma luptelor lui Mihai Vitea

259Se zice &A are pe mo§iile lui 12.000 de iepe si In fiecare.din cele 200 de sate cari-i apartin se aflA cae o hergheliede c,ai. Are 30.000 de oi

260tantinopol pe la sfärsitul veaculuial XVI-lea pänä sEbranzas de la noiIncercari de a se face legaturi mai depärta.te, cu Venetia,de pildä, unde am

261El fusese intrerupt prin sirul de tulburgri pe care-1 pro-wocii rgscoala lui Sigismund Báthory impotriva stgpániriirturcesti si amestecul Austrieci

262semnäri zilnice ale Stadthann"-ului stim insä di Inca dela 1603 se cumptirau cai pentru guvernator", pentru Bastainsusi, in Moldova, dar

263de casti, cari une ori se imbata si sparg geamurile, vase/e,sfesnicele'. Dar e vaditä decadenta, supt toate raporturile :o tará mai putin vioa

Brasov ca sit capete in schimb fabricatele trebuincioasepentru casa lor, in care se hrAnia si se imbraca o lumeintreagA. Marele boier Diicul, ispravni

29paräseasca in minile lor. Cu aceasta ei chillara o positieeminenta in lumea barbara, primind pribegiimparatesti,insurindu-i cu princesele lor trecut

265zacas6,, sg, mai imblam Cu dânsa purtad-o alud i".,,G-amara" domneascii. vindea, t3i. ea, cu povara, lila, de Dobro--gea, alb1"2. Ca

266nu se lasau a trece dedil foarte rar, in cas de prisos. De,obiceiu lusa le luau Turcii, ei obisnuind a pune mierea,in supe si aproape in toate felu

267import de la noi, era adus si de Turci Cámara vindea et.tutun 2, piei arggsite 2.Matei Basarab carea de la veeini mai mult postav pentruAostaeii sa

268Mai gasim hamuri, tiparite" i cu cosoaie"pamant?pentru sticlaria" lui Matei-VodV, samante de floris, cuiede sindila si de leaturi 4,

269pinäm fireste aceiasi lipsä de izvoare ea pentru comertulmuntean. IntAmplarea aduce ins'ä. cit ni s'a pilstrat o eä-latorie de negustor i

270itot si merg in oras ca A. se bucure cu cei de legea lor. Ne-gustorii Riman intr'un vant de munte, in frig mare siNant", la opt ori zece

271ye nimica., iepuri ale 5 solizi unul; puii si gOinjle le nil:flu-.ra,serli, cu citeva zile innainte, altii (se dIdea lupta intreConstantin Movila,

272a cincea dupa plecare. Oras fara ziduri, cu vre-o opt miiide case, toate din lemn, cateva biserici, miele de piatra,dar parte sunt ruinate de razbo

273e aici afara din locul ei : Orasul nu e frumos, casele a-coperite cu sindrirä (asse); e foarte mare bielsug de carne, depui si de pesti de baila&ap

274saptamâni e iarasi la Liov. Vede a,cum sibAlciul celfoarte mare" de la Jaroslaw,pe care-I stim plin de Mol-doveni. De aici se aiunge la Cracov

30tor seful barbar facu noua sa capitala dunareana. Aici insa11 incunjura, si-1 sili la fuga noul stapinitor al Bizantului,loan Tzimiskes. La 971 nu m

275ase opresc asuprabisericii vechi de pietre masive, foarte-inareata, dar aproape toata in ruina". Pe un drum de ca-tevaile printre campii pline

276linand familiei Gozza.dini, catare altul, fugar de pe flota ve--netiana. Ceasornicarul lui Aroda e un Francesil cunoas-tem,Caillié, care primeste u

277se strecoara, la Bistrita, unde se intampina parile.lorIn tot acest timp negotul cuArdealul abia se mai ur-ineaza leg'äturile cu Campulungul a

278vindea vecinilor cate un cal turcesc, roib, breazaringsariu, bun de calgrie 13i de iape incg bun" ; littunoaie.de peste armenesc" treceau

279mari la Curtea lui \Tod& si boierilor, de pahare aurae' sialte lucruri de pret. ()data ins& Vasile-VodX primeste indar nu mai putin de

280gentul la Constantinopol? William Harebone, printeun actspecial al lui Petru Schiopul, de la 27 August 1588, dreptulde a se scoate din Moldova once

28/talla boieri mari ai Moldovei, Movilestii, Luca Stroici, IonBanca, Nistor Ureche, ba chiar si cate un Domn, ca PetruSchiopul. Ieremia-Vodil, cumpar

282sa, Mariana Doamna, fiica lui Gheorghe Catargiu, impreunä.cu cáleva dintre rudele lor din familia Hajdau.Aceste situatli trebuira sa aiba o puterni

283-prin 1580, cand, lâng5. vatagul" domnesc Turbure, era Pan-tea Soltuzul, cu cei doisprezece pargari ai s'E 1. Pfiralabi,.ca Nicoartl. Don

284aeaparat si vinul romanesc, precum $i unele márfuri ori--entale. La 1627 starostele de Jitomir, care atrasese ne-gustori turci si moldoveni" l

31¿e-ale acestora, ce e dreptul. nu s'au gásit, dar prin schimb(troc) poate ei au avut a face cu populatia noastra in acestetimpuri cind pentru B

285Curtenii din Orheiu, supt pärcalabapärau de Cazaciiaceastä parte a terii aláturi cu cei din Läpusna. De acolo.fusese mama lui Alexandru Läpusneanu,

286cetate de hotar, cu 1.600 de Turci in 300 de case, ori ca.un oras de pescan, cu 4.000 de mahalagii $i Tatari, Marade 50 de case de Romani $i 15 de

287mttntului Profetului 2. Vechea Tomarova, socotitá ca o ,;ce-tate" de o potrivä cu Lápusna, inc5, de la 1550 2, pierduse dealtfel toatä Insemná

288Ciuciu si un Simion al Varvarei, un Thunitru Cazacul, un.Nicola Sireteanul,soltuz fiind totusi Rusneacul, de ori-gine romaneasca, loan Micutenco 1.

289mies pre popa sit inble a cumpere unt a cal, sg. faca negu-Vitoria; iar el au trecut in Bistri% acolo si manânc.1 baniinegutitoriului"1Se pute

290platite de Dumnezeu, dacä nu i-ar fi rasarit un concurentinviersunat si, din nenorocire pentru el, §i atot puternic,mai presus de judecata, in acel

291el ii diidu o organisare muncipalil ca acoja din Maldova,tAciind pargar pe un Cazac, Ivan Goguma, care va fi pe-trecut dupà," datoria national

292care cu sotia sa, Ecaterina, dä, mantistirii Bisericanilor WO.de ughi, 12 piituri si un covor", precum se aratä. in pomelni-cul slavon de la 1

CAPITOLUL IVMate comerciala romaneascA la sfArgtul veaculni alXVII-lea. Inceputul mini non regim.Pentru cine cerceteaza aparentele, acele cam doug. de

294era oprit. Stiri despre exportul de vite i oi, de lana nu maiavem din acest timp, o lipsit care poate sa nu fie numaiaccidental& Masura vacarit

32fluentä. comercialli dincoace de Dunitre, atentia noilor Tarifiind indreptatä, spre Salonic de o parteunde erau La-tini, apoi Greci din Epir , spre

293la Brasov Si isi umplea pivnitile de vin pentru daruri, dar sipentru vOnzare, dei, la un anume moment, el se apara cuindignare cä nu e negustor, ci

296comanda, soroc 13i plata,de treaba slujitorilor nostri",serie Constantin-Voda la 1697 1: bucata de postav verde,rosu, albastru, fara, peceti,

297fur6"), de ripide, de sfesnice, de cruel, de potire, de cIdel-pite i candele, de legaluri de evanghelii, pentru care tri-metea modèle, duptt,

298eu sitpun"coase, cutite,v.pseli, anison, seceri,vápseliFierul brut se vindea acum de s&rari", cai sa-rea lor Intre tirguielile marunt

299Dad trebuia ca legaturile de comert ale principatelor sase stranga tot mai mult spre Rasiírit. E un fenomen visibil.El se explica. i prin expeditii

300stea din vremea lui Soliman-cel-Märet. Tot ea ni aratä castde multe erau legäturile Vis tieriei si ale Camärii cu capita-litij mari, Greci, dar mai

3C1bueuresteni, un Stamatie, un Zamfir starostele, un Gheorghefost staroste, un Gheorghe Decá 1. El le lua de la boieridin provincie ori de la negusto

302si la Zecca, unde insusi Domnul avea in deposit mii de gal-beili rävnite de Turci. El insemna legate importante rudelorsale cu mune albanese caract

3(3nu dea vamg, in care cas erau pedepsiti2. In Moldova incg(le la 1628 Curt-Celebi, Chehais.-beiu, vindea jupgnesei Din-cu 15 galbeni mosia Sendrenii

304In mode : in locul pletosilor boieri de pe vremuri, in loculboierilor tunsi ungureste, apar chipurile ridicule cu cape-tele rase, pe care a fost lä

4ddria in bani (Geldwirtschaft) a fereinimfi, la sensul, fíe citde rudimentar incti, al comertu/ui, al valorii de schimb, atcuncltinfei rostului $i pu

33Sibiiu, numit inca Cipinum, Zebyn, dupa romaneste, si nuHermannsta-dt, cetatea lui Hermann"2. Cum se vede incadintr'un privilegiu de la 12

305ieri mandrii bogati, unde o parte din teranime ramaseseInca liberit, unde clerul era intr'o privinta mai presus deVoevodul insusi, sa se trate

si tesäturile, cind i cu ce pretVaci i oi se mánä. la Sul-genie pentru hrana Curtii, dar Domnul poate vinde priso-sul. Precum Matei-Vodä. facuse o sti

30721/2 Nina la 3 talen,slujitorii cei ce au pravaliii vandvinuri" dand numai 1 leu si 33 1. ParcAlabii de targuristrang pretutindeni vaina domne

308la rgspundere pentru altii e opritg. Feciorii nedgspgrtitidän casg", calfele ce lucreazg la stgpan nu plgtesc nimicCa si &ails% au o rumto

309iesiti cu casele lor" pentru a faca negot brasovenesc".Aveau si vii si cresteau oi, pentru lana. Unii se ocupa \.1eieu dirafia j.Nu erau

310imparatia turceasca traia pentru Constantinopol, pentruimpodobirea monumentalg. a Capitalei, pentru buna ei °ran-duiala, pentru indestularea ei cu

3 11miint din 1692; aici se in.mormAntau si negustori ea HagiVasile, starostea calor de tarA, cu sotia si fiii, in 1699-7002, a luiSerban Cantacuzino

312petul", Dumitrasco cupetul ori Stanciul cojocarul, in cead'intaiu jumii,tate a veacului Inca i. Sora si. sotia lui Mantacupetul ispraviau

313Capitala, favorisata, prin tot ce Domnia poate da, urmeazaanersul ei ascendent.Duca-Voda zideste la. 1682 biserica. Sf. loan Zlataust laBeilic, pom

314la toate zilele de Virg", pe slujitorii si negutlitori e mi-.seii nostri teraei", cari aduc la vinzare boi sau vaci saucai sau jape"

34fienau al lor, numit ca ora' duph vale, dup. 7'inutul intregal RiuluiCa si Templieriii Ospitglierii, Teutoniise price_peau,'inch din

315si slujitori in conac", e inläturatA, ca aceia de a dacar/ cu bol de podvozi, de a merge in la poruncaDomnului, de a furnisa cai de olac. Numa

316si de mijloc , Cu podurile sale acoperite de barne : Po-dul Vechiu, cu tArgorile lui,TArgul-de-jos , cu stra-zile : cea Mare, cu biserica ungureasc

CUPR1NSUL

TABLA CUPRINSULUIIntroducere. Teritoriul rotminesc innainte de Rointini cavaloarea de productie si de schimb.Epoca ante-romand9.Mgrturiile lui Herodot

Istoria contertulia voiacinese peina la 1700.Cartea I. Piing. la 1550.CapitolulComertul romitnesc In veacul al XIV-leasupt ocrotirea Domnilor Tgrii-Ro

321Capitalul al II-lea. Comertul exterior al Moldovei pAnä.la 1500 75Formarea $i desvoltarea Liovului, 75.Leatura. luicu Caffa si drumurile de comert,

322Cetatii-Albeurmari pentru comert, 107. Ultime legaturiale lui Stefan cu Polonii dupa navalirea regelui loan-Albert,107. Leghturi cu Ardealul in cel

323144. Pitestii, 145. Targovistea, 147. Tara)]. ul, 148. Campina,148. Teleajenul 148. SOcuienif, 149. Gherghita,149. Flo-restii, 149. Bucurestii, 149

324Noul avant al Iasilor, 188. Urmasii lui Ilpusneanu si. co-mertul polen, 189. Greci mijlocitori ai a,cestui comert, 190.Starea comertului polon cu M

325265. Articole turcesti, 266. Posta,v, 267. Sfoarli, hamuri, cuie,etc 267. Exportul contemporan al Moldovei, 268. Caltitoríalui Tommaso Alberti, 269

35nä spune cA trei ani intregi ei petrecura in aceste pri. Ce-tatea.Milcovului si de siguri allele eran in ruine. Begetetrimetea pe Voevodul Ardealulu

326In Bucuresti, 310. Biserici bueurestene nou4, 310. Bisericiale negustorilor, 311. Deaderea oraselor moldoveneati :Aconcentrarea la Iasi, 312. Regle

INDREPTARITiparul Cu magine face aproape zAdarnice IncercArile de a da o cartecuratA cu gregeli.Dintre cele mal mari insemn InsA acestea.P. 70 In locu

36jungeau pentru aceasta. In 1247, amintindu-si de isprava,asa de mare si asa de prost rasplatitA, a Teutonilor, ei cau-tau sa aseze in tara Severinul

37tin doritor de ajutoare 2. Aveau voie sg trimeata sare, scoa-sg de oamenii lor din Ardeal, de unde poftesc, spre Bulga-ria, Grecia si` Cumanie. Pesc

CAPITOLUL I-iuComertul romAneso in veacul al VIII-lea supt ocro-Urea Domnllor TArii-RomilneetiPrin lupta dela Posada din 1330 Basarab-VodA, care fu-se

39La 28 Tutti& din acest" an, in aduar, el so irdreaptii catreBrasoveni, catre cetateni" ca si catre ;,oaspeti."--cei d'intaiu

40canali preotii lui, cari pIstreaza vechea organisatie sa-seascanuteutonica, asemenea jigra toate Cu a Sibiiului.Numele de-Kronstadt apare alaturi en

41eastelan gatean acolo dupg ce, din porunca aceluiasi rege,se facuserg intgriturile de nevoie; el inlocuia pe villicus",pe vechilul regal de pe

42cinade case se vorbeste de mai multe ori, mai ales in le-gatura cu episcopia. greceasca functionand alce,i pentruârile noastret care n'aveau In

5o vastd circula fie $i vdmuind-o, nu numai ca banide vame$ii domne$ti, ci $i ca bogd'fie generald, ca influentaculturald, ca valoare politicá. N

43tilor" sgi din Caffa genovesg, care fu asediatg. cuy stäruinlamai mult timp, la 1343 si 1346 j. Venetia, caro avea incamult Ina:into de 1330 le

44once pret. In imprejurgri necunoscute, ei ocupg acel Tinntal Secuienilor, al Teleajenului, care era in legAturg cu pa-sul Bratocea ca Tabla Butii&ap

45tate Vidinului, intrebuintati ca resedintg in veaculalXIV-lea, asa inciti vechiul vad avea insemnatate pe a-ceastg, veerne ;si pentru valoarea, leat

46Baia printr`o formatiune politica independenai; se. chernatara Moldovei", vom observa cinca. din 1353 se drtdusedrept de iarmaroc, dupa acelasi

47tul de a face dupti voie comen t in tot euprinsul Tinuturilorsale, vechiCa Domn muntean din mila lui Diunnezeu si a Maies-atii Sale Begelui" i

48mente : vechiul si dreptul tributum (dajde)" pentru mar-furile ce nu se vor exporta : el se plgta5te la Ctimpulungsau in apropiere" (iyez)

49Nu e aici locul sa se staruie mai mult.cu privire la acestprint tataresc. S'ar putea 4 crede Ca, pe un timp and. Ludo-vic nu recunostea Inca ne

50pfinä la Viena, peittru postavurile Apusuluij. Legátura cuZara exista a in ce priveste Brasovul, si regele se bucuracá, vin astfel din belsug si cu

51Tara-Romaneasca i vanzarea in parte, Cu maruntisul,-fu oprita formal, dupa plangerea oraSenilor din Sibiiu, la1382; se pare insa c, Brasovenii o ing

-lupta cea mare cu Voevodul ardolean se dadu pe cursul Ia-lomitei si la cetatea Dambovitei"La4sfarsitul anului 1369.Vlaicu se impacase, si el adm

6.de capra §i de ceimi/ei, arme arabe din Siria, pietre scumpedin India $i, mai ales, din acelea$i regiuni ale Asiei $i Afri-cei de Nord, colonialele&

53ciirora Vlaicu li-a luat o clipa stapAnirea, foarte important&.supt raportul comercial, a Nicopolei de la gura Oltuluideci si a Nicopoli-Mici&qu

54mosienirea intreagli, rupse unitatea politicii de la NordulDunarii, inlocuind-o cu acea indelungatrti aprig. dusmil-nie dintre Ungaria lui Sigismund

55Tarii-Romanesti. Pe bash' de egalitata politica Mircea luche-ja in Mart 1395tratatul de aparare comung contra pagäni-lor, de recuperare, pentru

56dual, un nou pelerinagiu la Locurile Sfinte, cala, din ace-lasi Constantinopol, prin Valahia", in Ungaria : e Fredericde Ktoisbach 1. Negustori

57phrerea despre paradisul dunärean al Valahiei". Dacalingurile, paharele de metal se aduceau si din Ardeal, bra-iele de argint si alte obiecte d

58lui Musa, care se si refugiè la noi1:Actele puse din gresealäla 1389 sunt deci posterioaret asezärii lui Musa, in 1410, $iciliar celor d'intili

59"teased' si .la aducerea acelarasi Indrturi din Tara-Ramd-neascd. O prescriptie care s'ar pilrea curioasa -cAci, evident.,.nu era s.

60alte manufacturi", arcele i funiile, b1nile i cojoacele gatafacute,tot lucra ardelean pentra kiraniBrasovenii vorfi cenit neaparat scutire in v

61sau de par de eapra, pieile scumpei alte mgrfuri ultra-marine 3% in perperi.Privilegiul are de scop vgdit sa favorizeze vama Mambo-vitei ; a Branulu

62vami, pe care le gasim mai tarziu. Despre vechea Chille in-sulara, pe locul tArgu$orului Eschi-Chilia de astazi, nu pu-tem spune nimic. Acest Licost

7din dou Cissprezece milioane ale neamului intreg,st sunt sa-plesprezece ale cekifenilor Romiiniei crescute prin marea jer-tfd a rdzboiului lumii,oame

63pierduse Silistra, pe care o arsese, sprijinind pe rebelul ca-diu Bedreddin. Venirea lui Mohammed ill facupiardaGiurgiul,i chiar boierii de la Sever

64in vara anului 1419, cand Sigismund lumasuri pentrureocupare de ai sai, cetatea Branului, si de aceia poruncalui de a scuti de vamg. postavul tliati

65mentiunea väraii Branului, ceia ce, impreunh cu pome-nirea prAdliciunilor turcesti prin satele bhrsanej,ar in-semna o recucerire munteang a cethtii.

66tnärfurile ce tree in Orient se va plati a la Rucar si la Du-nave. Iarasi vamesii primira orclinele de nevoie 2 .Braso-venli refusara insrt peste do

67-¿tul, ce fusese oprit un timp, al c,erei j. E si cel din urma pri-vilegiu muntean pentiu Brisov. De acum innainteaumai tidule, care, dupa o inchide

68Voevozi pe cari nu-i putem macar 'urmari cu siguranta in-trecerea lor rapede. Prin groazil, ca si prin succese de in-drazneala si de cruzime fa

69bumbacului, piperului, scortisoarei i scumpelor produseindustriale din Orient. Se aduc in loe porci, oi, márfuri detara. Postavul de Y-pres apare nu

70wine a-si lua -Maria pentru postavul, panza t3i cizmeleklor,lar bawl* cati il pot pline in sin", supt pedeapsrl de confis-care si chiar de moar

711476 eran acum inctu doua drumuri, interne si ele, alTelea-jenului, cu vama la Drajna 1, si al Buzeiukui2.Tepes isprávi prin tragerea in tapa a patr

72ling& pesti, porci, bol, oi t3i vaci,care se fitceaudar judetelor , se mai aduceau din Orient piperuli bo-gasiile. Dar blanile de vulpe, jder; h

INTRODUCERE

73din non numai pe vremea lui Vlad Ctilugirul, cAnd,la Dunire erap ace', dar nici acum nu e vorba de alteevadeal de negotul direct cu pestele. Do

74vinde cu mAruntisul, fixAnd si el deposite : la Tdrgoviee,Ctimpulutuj i Tcirgor'.Dupti, dAnsul cai inaintea luí, luptele lituntrice facu-serA n

CAPITOLUL al II-lea.Comertul exterior al Moldovei 'Ana la 1500.Comertul exterior al Terii-Ronignesti e mai nou deditIiinta Principatului, cgruia,

76Presenta Tatarilorfia Saracinilor" si a Armenilor 1 seexplica prin negotul ce lama ac,est ores, care, in Apus, avealegä'turi pan. la Thorn

77Comunitatea orgseneascg. libel va avea pgmánt imprejur,drept de ciirciumg. pAng. la oarecare distant.g, apoi un advo-calm, Cu capitanul lui ;ofiteri

78ha-ata-din oras (libra seu pensatorium"), ceia ce se intä-reste de fiul ei, Pertu-Voda 1.Un act oficial al regelui dovedeste in. 1400 ca. Liove

79porni peste putin Bogdan Voevod, intemeietorul Moldovei.Se par p chiar cri. el -Meuse din Bistrita un fel de Capitaläa sa j.Pe acest timp ina, legàt

80prvilegiu moldovenesc asemenea ca al acestui Domn trebuiesa se admita deci neaparat si, pe lânga, ae,easta, a el a fostcapatat de regele Sigismundnu

81alte articole, pe ca,re ta,riful lui Stibor nu le prevede: el lasfimAsuri de grill' (annanae), 20 de oi, cesti de argint (can-i(a)rum, ciphus),

82sea in Pocutia j. Dar Cetatea-Alba n'o avea ind: altfel n'arfi trimes el un boier cu oaste" ca s. ridice din acest oras,care era si r

INTRODUCERETeritorinl romAnesc innainte de Romani ca va-loare de productie si de schimb.I.Epoca ante-romanii.Cu chid veacuri innainte de liristos, un

83.vcimi de hotari veimi de strojii. Pe de alta parte, monopolul.domnesc e foarte strict, specificat anume, nu ca la Munteni,uncle' numai piactic

84iiiai pentrucá ele 122.6 erau desfdcute. La expoptul de marfuriindigene se face plata pe valoare. Petii din Muntenia damMsá pe grivnil 1 gro5 t3i ju

85(cvas" in ruseste). Marra, tätäreascit plliteste la Suceava 3gro*i de grivrat, in alte locuri 2 grosi, färä a prejudeca asu-vra celei do la Suc

86Sud-Ost. Vama oraselor, cu capriciile ei aparente, era o re.ininiseenta a unor vremuri de autonomie, nu numai, un mij-loe de ajutor a desvolarii lor

87vama Calafatuluii Tarul" buleirese Alexandru, pe a Ru-cArului). Unii termeni : tarhat pentru povara", tarhan,scutit", sunt de origine

88nou pe langa cel mostenit de la Genovesi. Chilia fiind si ea.tnoldoveneasca, intre 1408, cänd inca Sigismund.intgreasca. pentru a fi basa unei exped

89de argint: Erau aici pisan i de latineste, tatarestei ru--,este (corespondenta Cu noi se facea in ace.asta din urmalimba). Erau icalauzi, carausi, a

90cAlatoria ImpOratului bizantin loan alcare se in-torcea din Apus spre casO, in Octombre 1424. El veril prinMoldova, unde amintirea visitei sale a hr

g'torii brasoveni de a raspunde anume-drepturi la hotarulMoldovei, la Oituz, la Brete sau Várhegy, cum si negustoriimoldoveni erau indatoriti aco

92'marine". In marea intindere a afacerilor lor, vedem pe Bra-soveni intrebuiatánditrecAtorile care corespund altororase, expuindu-se astfel

12nebiruita, si-i foarte tare"carora a trai din jac, furti-:sag i razboiu iaste lucru bun si cinstit, iar, de lucreazapá-amânt, iaste fara de cin

93fu distrusä. Se va vedea in alt ca,pitol mai pe larg, cum cresc.legaturile cu orasele italienei cu Levantul. S. semnalänkdeocamdatä intentia Venetie

94rare, vor da 2 grosi de oaie ori vita, 6 de cal (mai scumppentru cal si vita decat Liovenii, mai ieften pentru oil. Scrip-tura de hotar a capetelor

95April 1437), cerut tot de kihail, al lui Roman (Baclu, 4August 1447), al lui Petru (Suceava, 11 Septembre 1448),ponuninì vow Sucevii , al lui Alexan

pitritsite poate chiar Cu totul de la Mircea incoace,ales in timpul dusmIniei dintre Alexandru-cel-Bun si Dan,al II-leai apoi in cursul turburatei Dom

97din Inidoara, loan Hunyadi, care trebuia 4', pazeasca- a-ceastä cetate, impotriva Turcilor si supt steagul vechilor eistapani, Domnii munteni.

98mergeau pentru chili' in Bärlad 1. Cunoastem a legaturilelor ca Vasluiul, ai arid soltuz si pärgari schimbau párerica judetul brasovean in priv

99de noua cucerire turceasca a Bizantului, de intinclerea-+Osmantailorlin Marea Neagra, ameninfatoare, cura aim, pen-tru Chiliai Cetatea-Albri.de prim

100-Iunie,ajunsese de cureindInca din 1455 Domn aP-Ceteitii-Albe, prin moartea lui Alexiíndreli si ca Hunyadi_.care schimba in acest timp pe Domnul Te

1014459 privilegiul se si punea in scris,si el mi cuprindea ai--sanic in Mara de fondulsi. chiar forma actului din14531.Si acum se opriau cu asprime r

102pentru trddia carel se adaugd!km*,deci se deschidepe la leaceea sau Oblueita drtztn,u1 Dobrogii, care duma inImparatia coa noug, a Sultaindui. Desv